Varză à la Cluj

Capra şi varza s-au împăcat.

Agora

Dumitru Cornel Vilcu: DESPĂRŢIREA de USR, pe înţelesul (chiar dacă însoţit de dezaprobare), sper, al tuturor

Universitarul Dumitru Cornel Vilcu este unul dintre cei mai activi membri ai comunității civice din Cluj, participând la mai toate marile proteste și păstrându-și echidistanța politică de-a lungul timpului.

După ce în ultimii ani a fost un susținător al USR, pentru că era un partid provenit din societatea civilă, din mișcarea civică, astăzi anunță că în 6 decembrie nu va vota sau, în orice caz, nu valid.

Cornel Vîlcu: DESPĂRŢIREA de USR, pe înţelesul (chiar dacă însoţit de dezaprobare), sper, al tuturor.

Nu mai am destulă încredere. Nu înțeleg ce e atât de complicat sau greu de priceput. Am recomandat şi votat această „nouă” formaţiune politică atât timp cât am considerat-o capabilă să ne ofere, dincolo de logica răului mai mic, un dram de bine autentic.

Evoluţiile, sau mai exact involuţia „internă”, în opinia mea categorică, din ultimele luni a partidului (inclusiv „aripa” PLUS, care nu a îmbunătățit situaţia, dimpotrivă) m-au făcut să văd în el, acum, extrema cea mai „palatabilă” a jalnicului spectru politic românesc, dar nu acel „altceva” pe care înşişi reprezentanţii şi liderii partidului l-au revendicat.

Acum, în preajma (ce vorbesc? Mai e o lună de chin, derută şi prăbuşire) unor alegeri care vor pune în pericol sănătatea nu atât a electoratului (e totuşi destul de simplu să intri-votezi-ieşi fiind 99,9% sigur că nu /cu această ocazie/ te-ai contaminat), cât a fiecăruia din zecile de mii de membri în secţii și a personalului auxiliar, aud din nou discursul (în esenţa lui, corect) „votează-ne, că altfel iese PSD”.

Or, TOCMAI DIN RESPECT faţă de ce promitea/ se angaja, destul de explicit, să fie USR nu pot vota acest partid (mai ales la Cluj sau Bucureşti, cu atât mai mult dacă aş fi în diaspora, dar şi în alte circumscripţii). NU AŞTEPTAM NIMIC, dar absolut nimic, de la PSD sau PNL sau UDMR sau celelalte, o să folosesc expresia cea mai concisă şi exactă, mizerii. Aceste formaţiuni nu mă pot dezamăgi, ele, pentru mine, au ieşit complet – ca să zic aşa – din „jocul” opţiunilor de foarte mult timp, deja.

Dar tocmai activismul, „oengismul”, mişcările de stradă de la care se revendică, explicit, USRPLUS mi-au schimbat (sau poate doar exprimat?) aşteptările, ba chiar pretențiile. Paradoxal, ceea ce aş fi putut face fără mare zbucium înainte de USR (să aplic logica răului mai mic), nu mai pot face „pentru” el.

Nu voi mai cauţiona încă nişte veleitari, oportunişti sau „dimpotrivă”, lideri autoritari cocoţaţi pe oportunismul sau doar cuminţenia/ conformismul oamenilor-de-partid să ajungă la butoane. NU CU VOTUL MEU, pe care, credeţi-mă, nu îl cred mai preţios, aritmetic (aritmetic e aproape insignifiant) decât al altora.

Fără să fi acceptat vreodată să intru în partid, am, încă, mulţi prieteni USR-işti sau fani ai USR şi (poate cu excepţia Demos, o altă speranță repede stinsă) acesta e singurul pe care l-aş fi putut vota.

Nu o voi face, nu acum. Şi, da, văd în gestul ăsta un semnal de alarmă tocmai pentru cei care încă sunt acolo sau cred în valorile lui iniţiale („uniunea salvați uniunea salvaţi România”).

Care e alternativa? Nu mă întrebaţi pe mine, eu doar am constatat, fără glumă, cu mare dezamăgire, aproape cu durere, cu momentană derută, că nu e aceasta.

Nu voi vota (sau, în orice caz, nu valid) în 6 decembrie.

LEAVE A RESPONSE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *