Activistă pentru drepturile femeilor, abuzate sau nu, poetă de excepție, olteancă adoptată de Ardeal, în Medeea, imperfecțiunile activistei, poetei, soției și ale vieții în general, s-au legat atât de armonios, încât ce scrie și ce crează, apropie chiar și un străin de arheologia sufletului oricărei femei.

Azi, de 8 martie, Medeea este profund și enervant de sinceră, și scrie: „Ziua 8 martie este celebrată în Romînia prin poezia bărbaților; așa înțeleg unii poeți ziua de 8 martie: obiectificare a femeii, ode aduse femeii sfinx, diafane, icoane, martire. Astăzi nu este ziua lui Nichita Stănescu și nici a altui poet contemporan sau nu. Realitatea multor femei este cu totul diferită de ceea ce scrieți voi. Realitatea multor femei este că mîine s-ar putea să nu mai fie în viață. Realitatea multor femei sînt vînătăile, oasele rupte, groaza. Femeile nu sînt flori, nici icoane, nici arome, nici peisaje”.